Tenebrele războiului – Ce vrea Rusia de la Ucraina

În timp ce ne străduim să înțelegem atrocitățile rusești de la Bucha, Mariupol și din alte părți ale Ucrainei, RIA Novosti a publicat la 3 aprilie un lung articol intitulat „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, scris de Timofey Sergeytsev, regizor de film și filosof politic rus afiliat Kremlinului . Articolul iese în evidență ca fiind un cadru intelectual pervertit care formează fundalul pentru atrocități.

Dezmințirea unei idei, convingeri sau ideologii este, prin definiție, imposibilă. Ceea ce este posibil însă este să-i analizăm substanța și contextul în care apare și să comparăm ideile cu tiparele cunoscute ale istoriei, recunoscând în același timp că toate evoluțiile au elemente unice.

De ce este remarcabil acest articol?

Aparatul de dezinformare al Kremlinului merge necontenit. Toată lumea știe acum că guvernul rus și trolii Kremlinului mint la scară industrială: anexarea Crimeei, miturile din Donbas, avionul MH-17, atrocitățile din Siria, invazia Ucrainei, bombardarea țintelor civile, Harkov, Mariupol. Lista nu se oprește aici.

Explicând noile atrocități de la Bucha, ministerele rusești ale apărării și afacerilor externe și ambasadele au trecut la obișnuitul mințit pe pilot automat: „O provocare din partea ucrainenilor, steag fals, atac înscenat, imaginile sunt false etc.”

De ce este diferit acest articol?

Două aspecte: Primul – RIA Novosti este principala agenție de știri din Rusia. Este deținută în proporție de 100 % de statul rus și face parte din conglomeratul mediatic de stat Russia Today (Россия сегодня), condus de Dmitry Kiselyov (aflat sub sancțiunile UE din 2014), numit de Putin. Astfel de articole mari reflectă „gândirea de pe deal” – ca o lumină călăuzitoare pe timp de noapte. Odată publicat, orice mass-media rusă și orice persoană privată poate reutiliza acest material fără a intra în conflict cu legile de cenzură a știrilor, care, începând cu 4 martie, interzic citarea oricărui alt material decât cel oficial.

Al doilea – totalitatea sau caracterul cuprinzător al ideilor care conturează ceea ce ar trebui făcut pentru viitor. Ideile reprezintă o continuare logică a descrierii (distorsionate) a istoriei Ucrainei de către Putin (vezi relatarea noastră: Putin, îmblânzitorul nazismului aici).

Să luăm ca exemplu cele două „propuneri” de tratate rusești din decembrie 2021 (vezi aici relatarea noastră – cu mesajele: SUA exclusă, NATO doborât și Occidentul supus). Luați în calcul și articolul privind ceea ce ar trebui făcut cu și în interiorul Ucrainei și veți obține nimic mai puțin decât „soluțiile finale” la toate problemele – așa cum se vede de la Moscova.

Ce spune?

Termenii „naziști” și „nazism” sunt folosiți în mod excesiv în articol în ceea ce privește tot ceea ce este asociat cu statul ucrainean, cu guvernul de la Kiev sau cu autoritățile ucrainene.

Planul este următorul:

• să distrugă pe câmpul de luptă toți „naziștii” care s-au pregătit să atace; adică toată lumea;
• să lichideze o parte din populația Ucrainei prin represiunea în masă a întregii populații ucrainene. „Criminalii de război” vor fi pedepsiți dur, pentru a servi drept exemple;
• să lichideze și să interzică toate formațiunile armate ucrainene și toate organizațiile asociate cu practicarea „nazismului”;
• să acorde privilegii celor care așteaptă autoritatea rusă (a se citi: Donbas va conduce);
• să introducă legi rusești și instanțe rusești pentru a interzice limba și cultura;
• să introducă o cenzură strictă, să distrugă manualele și, în general, tot ce este ucrainean. Reeducarea tuturor segmentelor societății în care cultura ucraineană a luat amploare;
• să interzică chiar și numele de Ucraina și termenul ucrainean în sine;
• să facă toate acestea prin forță și cu sprijinul puterii (militare) din Rusia.

Se estimează că planul va avea nevoie de aproximativ 30 de ani pentru a fi pus în aplicare integral (o generație de represiune și anihilare). Occidentul ar trebui să accepte că aceasta este o problemă rusească: fără interferențe.

Traducerea în limba engleză a articolului împreună cu comentarii este disponibilă aici.

Ce societate îl poate publica?

Ar trebui să luăm acest articol foarte în serios. Există o greșeală, adesea comisă în Occident, atunci când se încearcă să se înțeleagă Moscova și să se prezică cursul acțiunilor Rusiei: eșecul de a înțelege mecanismul intern și natura unei societăți care este deja totalitară, dar care se deplasează și mai mult dincolo de toate normele și comportamentele acceptate. Din cauza acestei greșeli, oamenii se trezesc „surprinși” de evoluții.

Eșecul constă în refuzul de a lua în serios ceea ce vine de la un conducător de tip dictator neîngrădit dintr-o societate în care nu mai există controale și echilibre, nu mai există mecanisme care să frâneze sau să controleze eventualele excese. Atunci când sistemul politic, juridic, economic, instanțele, știința, educația și mass-media liberă vor fi toate supuse și puse sub control. Atunci când întreaga societate a fost hrănită cu propagandă dură ani de zile. Atunci când intoleranța, revanșismul, mentalitatea de „fortăreață asediată” și militarismul susțin un cult al personalității în care puterea extremă este concentrată într-o singură persoană. Elementele hipernaționaliste s-au transformat în imperialism distructiv. Aceasta este Rusia din prezent. În ceea ce privește toți parametrii-cheie, societatea s-a deteriorat cu o viteză și o traiectorie similare cu ceea ce s-a mai observat în istoria Europei. Parcursul unor astfel de societăți a dus întotdeauna la conflict.

De ce acum?

Performanța slabă a forțelor rusești invadatoare în primele săptămâni, în special în nordul Ucrainei și în jurul Kievului, a dus acum la retrageri parțiale ale Rusiei. Moralul slab al trupelor ruse este evident. În timp ce se concentrează și regrupează forțele, este nevoie de o nouă motivație care să insufle atitudinea potrivită înainte de următoarea mare ofensivă militară, probabil concentrată de-a lungul liniilor de front din est. Narațiunea „naziștilor din Kiev” este bine cunoscută, astfel încât o viziune clară și specifică pare să fie solicitată în Rusia.

Există, de asemenea, o nevoie stringentă de a prezenta o explicație, o cauză superioară, pentru pierderile semnificative ale Rusiei în Ucraina. Potrivit celor mai multe dintre relatări, pierderile le-au depășit deja pe cele suferite în timpul celor zece ani (1979-1989) de război sovietic în Afganistan care, în jargonul sovietic, a reprezentat „îndeplinirea obligației internaționale de a ajuta națiunea frățească cu un contingent limitat de forțe sovietice în Afganistan”.

Prin exigențele sale absolute și extreme, articolul încearcă să trezească sentimente dragi dictatorilor de-a lungul timpului: loialitatea oarbă față de stat, o cerere de sacrificiu aproape religios al individului pentru cauza liderului, inamicul privat de umanitatea sa – de fapt, de dreptul său fundamental de a exista.

Nu este o surpriză faptul că președintele Zelenskyy a reacționat dur la acest articol în timpul discursului său către Parlamentul României, afirmând, printre altele, că articolul promovează genocidul și „descrie o procedură clară și calculată pentru distrugerea a tot ceea ce îi face pe ucraineni ucraineni și a poporului nostru însuși”.

Între timp, ratingul de aprobare al lui Putin în Rusia este mare. Chiar dacă orice sondaj de opinie din Rusia trebuie privit cu scepticism, cifrele sunt grăitoare. Potrivit unui studiu al Centrului Levada din martie 2022, 83 % dintre respondenți îl aprobă pe Putin și politicile sale.