Alegerile parlamentare din Republica Moldova: cum nu a funcționat dezinformarea
În data de 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Rezultatele arată o victorie convingătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), un partid proeuropean și proprezidențial. Rezultatele au fost cu totul surprinzătoare, într-un peisaj mediatic puternic influențat de grupurile rusești și pro-Kremlin. Oamenii și-au exprimat însă sprijinul față de PAS și de președinta Maia Sandu.
Ce s-a întâmplat și ce înseamnă această situație politică nouă pentru Republica Moldova? EUvsDisinfo i-a adresat această întrebare jurnalistei experimentate Alina Radu, care colaborează cu cel mai mare ziar de limbă română din Republica Moldova, ZIARUL DE GARDĂ.
Alegerile au fost organizate în urma demisiei prim-ministrului Chicu (numit în 2019) și a eșuării încercărilor din această primăvară de a forma un guvern nou în termen de trei luni. Rezultatele, care urmează a fi confirmate definitiv, arată că PAS a primit 52,8 % dintre voturi, câștigând 63 de locuri și, astfel, o majoritate confortabilă în Parlamentul compus din 101 locuri. Celelalte partide din Parlament vor fi: Blocul prorus al Comuniștilor și Socialiștilor (27,17 % dintre voturi, 32 de locuri) și Partidul eurosceptic ȘOR al parlamentarului fugar Ilan Șor (5,74 %, șase locuri). Dl Șor a fost condamnat de un tribunal în primă instanță în legătură cu dispariția a 1 miliard USD din conturile moldovenești de stat.
Cum a evoluat peisajul mediatic moldovenesc în perioada alegerilor?
Alina Radu: „Avem probleme cu peisajul mediatic. Unii politicieni sunt controlați de statul rus sau de către politicieni din Rusia. Unii dintre acești politicieni controlează anumite părți ale peisajului nostru mediatic. Nu putem spune că spațiul informațional din Moldova este liber. Există politicieni corupți și lipsiți de transparență care controlează mass-media dominantă și multe posturi de televiziune. Aceste grupuri controlează o mare parte din dezinformare. Bineînțeles că există și canale media care sunt libere, însă acest lucru nu înseamnă că mass-media liberă și independentă este dominantă. Avem doar câteva posturi TV și câteva ziare care sunt libere. Există mai multe portaluri pe internet care oferă informații libere. Privind imaginea de ansamblu, ne îngrijorează puternic canalele mediatice controlate de către politicieni și cele aflate sub controlul Federației Ruse.
Ce instrumente s-au folosit pentru a răspândi dezinformarea?
Fabrici și armate de trolli. Există legături clare între relatările inventate în fabricile de trolli și anumiți politicieni sau oligarhi. Este păcat că Facebook și Google încă nu au început cooperarea cu societatea civilă din Republica Moldova pentru a clarifica modul în care funcționează dezinformarea. Acesta este un aspect de importanță internațională, deoarece se manifestă în multe alte țări. O altă problemă o reprezintă paginile web anonime. Nu știi ale cui sunt, dar răspândesc multe informații false. A treia problemă: cele mai mari posturi de televiziune rusești sunt prezente în Republica Moldova, iar dacă ne uităm ce posturi TV recepționează acasă cetățenii Republicii Moldova, vom regăsi 80 % dintre posturile TV rusești. Dacă ne uităm la ziare, cel mai mare ziar din Republica Moldova este Komsomolskaya Pravda [cel mai mare ziar al Rusiei]. Este un ziar care se redactează la Moscova, se publică cu bani de la Moscova și circulă în toată Republica Moldova, având o rețea de distribuție foarte favorabilă, care datează din perioada sovietică. Liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, merge în fiecare lună în Rusia. De fapt, el este gata să „dea țara străinilor”, cu toate că în cadrul campaniei sale a recurs la panouri publicitare cu textul „Nu dăm țara străinilor”.
Are Republica Moldova mai multă putere de combatere a dezinformării astăzi, în comparație cu acum un an?
Republica Moldova demonstrează astăzi că o femeie care nu este căsătorită, nu are familie și nu urăște comunitatea LGBT – toate acestea fiind critici care au vizat-o pe [președinta Maia] Sandu și au fost evidențiate în perioada alegerilor de către opozanții ei – poate să conducă o țară. O femeie poate avea o voce puternică împotriva corupției. Este un bun exemplu pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova. Oamenii pot vedea că se poate ca o președintă a țării și un politician să nu aibă neapărat un salariu mare și multe case. Cetățenii pot alege politicieni mai buni pentru următorul Parlament.
Au avut vreun impact modificările aduse Codului audiovizualului al Republicii Moldova, adoptat în 2018 – așa numita lege antipropagandă?
Din nefericire, nu au avut prea mult impact, deoarece s-au concentrat numai pe conținutul de știri, așa că majoritatea posturilor TV au decis să nu transmită atât de multe știri și au trecut la un volum mai mare de divertisment plin de mesaje dăunătoare democrației. De exemplu, emisiuni în care se spune cât sunt de proști moldovenii sau de ce este rea integrarea europeană pentru moldoveni sau pentru ucraineni etc. Posturile de televiziune difuzează multe filme sau emisiuni care declamă cât de măreață a fost Uniunea Sovietică și de ce ar trebui să revenim cu toții la aceasta. Se transmit emisiuni care sugerează că oamenii care luptă pentru drepturile omului dăunează democrației sau sunt inamici ai statului. Prin urmare, nu este suficient să ne concentrăm doar pe conținutul știrilor, ci trebuie mai degrabă să evaluăm profilul unui întreg post de televiziune.
A influențat dezinformarea dezbaterile, sondajele de opinie și rezultatul alegerilor?
Există aspecte și bune, și rele. E bine că a crescut numărul oamenilor mai bine informați, capabili să înțeleagă și să identifice un politician necinstit, care vrea doar să dezinformeze cu privire la ceilalți candidați. Pe de altă parte, e rău că există oameni care își pierd încrederea în politică și în alegeri. Aceștia sunt sătui de atâta dezinformare, atâtea dezbateri false, ajung să nu mai aibă încredere în alegeri și nu mai vor să voteze.
O scenă politică coruptă, un peisaj mediatic controlat sau puternic influențat de Kremlin: PAS și Maia Sandu au câștigat, în ciuda unei campanii furibunde și bine finanțate împotriva președintei: cum a fost posibil?
Igor Dodon și susținătorii săi de la Kremlin au avut bani, dar nu au avut un bun raport cu cetățenii. N-au înțeles nevoile și interesele acestora. În plus, au fost de curând la putere, deci oamenii n-au uitat ce au făcut. PAS și Sandu au câștigat pentru că marea majoritate a vrut o schimbare, dar schimbarea abia a început, nu s-a realizat încă. Știm că Moscovei nu-i place să piardă și nu-i pasă de dezbaterile transparente. Aceasta controlează în continuare o mare parte din spațiul informativ, alături de infrastructură [rețele și canale de distribuție]. De asemenea, aceasta controlează a treia parte din frontiera Republicii Moldova (în regiunea Transnistria). Dacă Moscova continuă să recurgă la dezinformare, amenințări, spălare de bani și intensificarea conflictelor, va fi o situație foarte complicată.
Care ar fi cel mai eficace instrument de combatere a dezinformării?
Cel mai eficace este să te bucuri de încredere, de o bună reputație, să ai un nume credibil. Ziarul nostru [ZIARUL DE GARDĂ] atrage tot mai mulți cititori deoarece oamenilor le place modul în care cercetăm știrile, le verificăm veridicitatea și le explicăm. Dezinformarea nu a apărut de ieri, de azi, ci are rădăcini istorice. O putem compara cu siguranța alimentară: nu trebuie să fii mărul putred. Trebuie să alegi numai alimentele sănătoase. Partidul Socialist nu a reușit să creeze narațiuni de dezinformare „credibile”. A folosit aceeași retorică, aceleași campanii menite să creeze panică, susținând că ajutorul și cooperarea din partea Europei înseamnă pierderea independenței Republicii Moldova, că vin imigranții sirieni sau că LGBT invadează fiecare familie. N-a reușit să creeze ceva proaspăt și interesant. Oamenii sunt mai educați și mai bine informați acum. Fiecare familie moldoveană are o rudă în străinătate, majoritatea în țări europene sau în Statele Unite sau în alte țări dezvoltate. Oamenii aceia trimit acasă nu doar bani, ci și informații și impresii. Drept urmare, socialiștilor le e puțin dificil să enunțe aceleași dezinformări.
Mișcarea proeuropeană, prodemocratică a câștigat alegerile. Care sunt cele mai mari provocări viitoare?
Sandu a câștigat doar o luptă, nu întregul război. Greul abia acum urmează: începerea unei lupte reale împotriva corupției și reformarea tuturor instituțiilor. Corupția reprezintă în continuare o putere financiară și s-a răspândit la multe segmente – în instituțiile de stat, în special în rândul autorităților de aplicare a legii. Pentru a lupta împotriva corupției este nevoie de poliție, de procurori și de judecători. Cum poți concedia un judecător sau un procuror dacă nu există nicio persoană integră care să îi acționeze în justiție? Majoritatea prodemocratică are nevoie de oameni competenți, de energie, de curaj și de timp. Dar cât vor aștepta cetățenii săraci? Ei vor și au nevoie de o viață mai bună chiar de astăzi.