Read this article in EN RU IT ES DE PL UA RO

Finlanda și Suedia își continuă parcursul

decembrie 26, 2022

Deși Kremlinul continuă încercările sale de a obstrucționa aderarea Finlandei și Suediei la NATO și de a intimida factorii decizionali și cetățenii din aceste țări, procesul de aderare își urmează cursul.

Invazia militară neprovocată și ilegală a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie și modul asimilabil genocidului în care rușii duc acest război au fost ultima picătură care a declanșat o dezbatere publică intensă privind securitatea națională din Finlanda și Suedia, țări în mod tradițional neraliate militar.

În primăvara anului 2022, ca urmare a acestor dezbateri politice, Finlanda și Suedia au decis să inițieze un proces pentru a deveni membri NATO cu drepturi depline. Ulterior, în baza acestor decizii, Finlanda și Suedia au primit invitații de a deveni membri NATO la Summitul de la Madrid din 29 iunie al alianței. După doar o săptămână, la 5 iulie, membrii alianței au semnat deja Protocoalele de aderare ale ambelor țări. Această evoluție a demarat procesul de ratificare în toate statele membre. Până în prezent, 28 din cei 30 de membri ai alianței au ratificat protocoalele de aderare.

Pe tot parcursul procesului, am monitorizat și am relatat despre dezinformarea pro-Kremlin vizând acest subiect și am adăugat inclusiv cazuri de dezinformare exemplificative la colecția noastră online de cazuri.

Discursuri găunoase rupte de realitate

Una dintre trăsăturile frapante ale propagandei Kremlinului a fost deconectarea sa aproape totală de realitate și de publicul vizat din străinătate.

Discursul propagandiștilor Kremlinului, care susțin că Finlanda și Suedia sunt state-marionetădirijate de puteri externe, nu face decât să reflecte viziunea nesăbuită a Kremlinului asupra suveranității națiunilor. În opinia deformată a Kremlinului, numai câteva țări puternice sunt cu adevărat suverane pe terenul de joc mondial al geopoliticii.

A doua direcție clară a discursurilor de dezinformare a fost abordarea lor agresivă față de procesul de aderare. Au apărut mai multe versiuni ale acestei atitudini agresive.

La început, dezinformarea încerca să descurajeze cele două țări să solicite aderarea, cu potențiale consecințe dure, cum ar fi amenințarea cu atacuri armate. După aceea, dezinformarea a încercat să îi convingă pe cetățenii acestor țări că se alătură unui bloc militar agresiv, ostil Rusiei. Mai recent, discursul a căpătat un ton agresiv referitor la răzbunarea sentimentului de „trădare” resimțit de Kremlin, prin mijloace militare. Propagandiștii Kremlinului au încercat, de asemenea, să se adreseze unui public mai larg căutând să portretizeze aderarea la NATO a Finlandei și Suediei ca un posibil act destabilizator în Marea Baltică și în regiunea arctică.

Discursul găunos al Kremlinului și al exponenților săi nu a reușit decât să contribuie la intensificarea sprijinului populației pentru aderarea la NATO în Finlanda și Suedia. De asemenea, a asigurat continuarea investițiilor acestor țări în apărarea lor națională în anii următori, Finlanda fiind un bun exemplu. Mai mult, au apărut tot mai multe dovezi în spațiul public despre slaba performanță a așa-ziselor unități „de elită” ruse împotriva apărătorilor ucraineni hotărâți. Această realitate a fost observată cu siguranță atât la Helsinki, cât și la Stockholm.

Un efort disperat, dar zadarnic

Am asistat la încercările mașinăriei de dezinformare a Kremlinului, ca măsură de ultimă instanță, de a profita de procesul de ratificare în curs din Ungaria și Turcia, singurele două state membre ale alianței care mai trebuie să ratifice aderările Finlandei și Suediei la NATO.

Prin recurgerea la măgulire din răsputeri, precum în cazul Turciei, sau la afirmații sugestive de ingerință străină în luarea deciziilor în aceste două țări, propagandiștii ruși au încercat să influențeze și să obstrucționeze procesul de ratificare.

În pofida eforturilor Rusiei, pare foarte probabil ca atât Finlanda, cât și Suedia să devină membri cu drepturi depline ai alianței în 2023.