Inflamarea emoțiilor cu minciuni
Încercați să vă imaginați ce ați simți dacă v-ați vedea biserica în flăcări la jurnalul de seară. Imaginați-vă apoi reacția dumneavoastră dacă vi s-ar spune că un vecin ticălos a incendiat-o la instrucțiunile primarului.
Acest scenariu mărunt, dar provocator redă efectul dorit pe care majoritatea propagandiștilor încearcă să îl suscite. Emoțiile sunt cei mai buni agenți mobilizatori, nu economia, raționamentele la rece sau ordinele stricte. Pentru a incita oamenii, jucați-vă cu iubirea, ura, pasiunea, rușinea sau sentimentele de răzbunare. Acestea sunt primele pagini din manualul manipulatorilor. Este o metodă trivială, dar funcționează.
Lovitură direct la țintă
La EUvsDisinfo, aducem în prim-plan tendințele de dezinformare și manipulare pro-Kremlin. Cu circa 15 000 de exemple în baza de date și peste 1 200 de articole analitice și rapoarte publicate din 2015, terenul este bine cartografiat. Uneori însă, o minciună incendiară lovește direct la țintă.
Crucificare – sau nu
Un exemplu renumit în întreaga lume este știrea inventată despre crucificarea unui băiețel într-un sat din Donbas pe 12 iulie 2014. Principala televiziune de stat rusă, Channel One, a difuzat povestea. Aceasta a susținut, de asemenea, că soția unui luptător separatist a fost legată apoi în spatele unui tanc și târâtă până când a murit. Presupușii făptași au fost forțele ucrainene, iar victimele, vorbitori de limbă rusă.
Reportajul includea filmări dramatice cu o femeie plângând și care pretindea că este o refugiată martoră din sat. A fost difuzată în vara de după primele confruntări ce aveau să se transforme curând în războiul din Donbas, care durează din 2014. Reportajul și-a atins scopul, inflamând emoțiile rușilor.
A fost însă o minciună sfruntată. „Martora” s-a dovedit a fi o actriță rusă din Moscova, nu o refugiată locală. Nu a existat niciun băiat. Nicio crucificare. Nicio soție. Niciun tanc ucrainean. Nimic. Doar teatru pur și un jurnalist Channel One creativ, dar fără scrupule, care a contribuit la această manipulare inventând o poveste. Până când cei care verifică veridicitatea informațiilor au expus această poveste inventată, milioane de ruși o văzuseră deja pe Channel One și au distribuit-o pe alte platforme.
Mai mult gaz pe focul sentimentelor de indignare
Începând din 2014, canalele mediatice pro-Kremlin au „revărsat” numeroase povești similare. De exemplu, au sugerat că naziștii ucraineni au coalizat cu Occidentul însetat de sânge pentru a comite atrocități în Ucraina. A se vedea aici. De asemenea, au susținut că, în timpul pandemiei de COVID-19, Occidentul a otrăvit o bună parte din populația lumii cu vaccinuri occidentale periculoase. A se vedea aici.
Iar acesta a fost doar începutul. După ce Rusia a început un război la scară largă în februarie 2022, dezinformarea a inundat mass-media. Exemplele au inclus nenumărate acuzații de crime de război comise de ucraineni împotriva locuitorilor din Donbas, pe care Kremlinul îi consideră confrați ruși, precum și afirmații potrivit cărora Kievul își procură bombe nucleare sau „murdare”, pregătește atacuri chimice, planifică atacuri teroriste asupra Rusiei și așa mai departe. A se vedea aici. În fiecare zi, canalele mediatice răspândesc și mai multe minciuni, inflamând emoțiile.
Biserică în flăcări – anatomia minciunii
Recent, am raportat un alt exemplu de poveste încărcată emoțional, dar falsă, propagată de Channel One. Aceasta susținea că o biserică ortodoxă rusă a fost incendiată în regiunea Volin din nord-vestul Ucrainei. Pe 15 ianuarie, televiziunea a prezentat povestea ca știre la o oră de maximă audiență, cu un montaj dramatic. Intenția era de a-i face pe telespectatori să creadă că naționaliștii ucraineni au ars din temelii o biserică ortodoxă rusă atașată Patriarhiei Moscovei. Comentatorii au lansat acuzații dure împotriva autorităților de la Kiev, toate pe un ton și într-un stil similare cu povestea crucificării care îi portretiza pe ucraineni drept inumani sau sataniști.
Și de această dată, povestea a fost pur și simplu o minciună.
Autoritățile locale din regiunea Volin din Ucraina au relatat că nu a fost raportat niciun incendiu la nicio biserică din zonă (a se vedea aici sau aici). De fapt, Channel One a ales să folosească părți dintr-o filmare preluată dintr-un videoclip încărcat pe YouTube de Serviciul de Urgență din Ucraina în ianuarie 2021, cu un an înainte de invazie.
Videoclipul prezintă un incendiu accidental din regiunea Dnipropetrovsk. Versiunea integrală îi arată pe pompieri salvând icoane și alte obiecte din biserică. Evident că televiziunea rusă a omis aceste imagini, deoarece îi filmează pe ucraineni având grijă să conserve artefacte religioase.
Trucuri pentru manipulare
Vedem aceleași tehnici de manipulare în povestea bisericii incendiate și în cea a crucificării. Canalele mediatice prezintă multe filmări, presupus realizate la fața locului. Povestea crucificării arată mulți oameni dintr-o tabără de refugiați și prezintă multe „dovezi” circumstanțiale pentru construirea unui context plauzibil și de încredere. Povestea bisericii incendiate conține imagini dinamice cu acțiune și implicarea vorbitorilor.
Urmărirea indiciilor – cum se răspândește minciuna
În ecosistemul pro-Kremlin, dezinformarea este inițiată de obicei fie la vârf, urmând instrucțiunile administrației de la Kremlin, fie de un minister rus sau de serviciile speciale ruse care desfășoară operațiuni de influență. Uneori însă, activiștii din rândul populației și canalele mediatice externe mai mici pot crea și răspândi dezinformări.
Povestea bisericii incendiate este un exemplu de știre creată în tentaculele externe mai mici și preluată apoi la centru, de unde a fost propagată mai departe. Pentru a folosi o altă analogie, structura a funcționat ca un copac în care apa este absorbită de la rădăcini prin trunchi și eliberată apoi din coroană în aer. De obicei, procesul durează câteva zile. În acest caz, a durat patru zile.
În general, mass-media de stat belarusă copiază sau diseminează elemente-cheie ale discursurilor Kremlinului. A procedat la fel și în acest caz. Serviciul de presă și televiziunile de stat din Minsk au retransmis povestea.
Aceasta a fost diseminată și pe platformele sociale, pe site-uri web și la televiziuni. Versiunile prezentate au combinat text, conținut video și audio.
11 ianuarie 2023, începutul: un mesaj, inclusiv un videoclip care prezenta, chipurile, o biserică în flăcări din regiunea Volin, au fost postate pe canalul relativ mic de Telegram @readovaknews. Mesajul susținea că ucrainenii au dat foc bisericii în urma refuzului starețului de a transfera biserica de la Patriarhia Moscovei către Patriarhia Kievului. Acesta s-a răspândit rapid și a avut peste 700 000 de vizualizări.
11-12 ianuarie: același videoclip a fost postat de cel puțin 10 alte canale de Telegram, inclusiv @RtrDonetsk (aici), @swodki (aici) și unul mai mare, @tsargradtv (aici). Canalul mediatic rus mai mare Ukraina.ru a repostat videoclipul pe contul său de Telegram @ukraina_ru (aici), adăugând un mesaj acum șters. Textul a inclus sintagma „naționaliștii au incendiat” pe @radiomirby (aici). Diseminarea videoclipului s-a accelerat, adunând încă 900 000 de vizualizări și înregistrând nu mai puțin de 1,6 milioane de vizualizări la acel moment.
Călătoria a continuat pe un canal de Telegram și mai mare, @novorossinfo (aici), care l-a preluat. Belta, serviciul de presă de stat din Belarus, a preluat versiunea Ukraina.ru și a diseminat-o prin @belta_telegramm (aici). De asemenea, un articol care cita mesajul Readovka de pe Telegram a fost postat pe importanta platformă regnum.ru (aici).
În aceeași zi, un alt articol care cita mesajul Belta a fost publicat de site-ul televiziunii de stat belaruse ont.by (aici). Publicul din Belarus este estimat cu precauție la jumătate de milion de persoane, în baza tiparelor mediatice, inclusiv a rolului central jucat de Belta în alimentarea altor canale mediatice belaruse puternic controlate. A se vedea aici un exemplu. Mesajul înregistrase acum cel puțin două milioane de vizualizări.
15 ianuarie, apropierea de sfârșit: Channel One a difuzat povestea duminica, la știrile de maximă audiență (aici). Filmarea difuzată era identică cu cea arătată inițial de @readovaknews, dar nu includea sigla sau bannerul Readovka. Probabil că filmarea a fost preluată de pe canalul de Telegram al Tsargrad, @tsargradtv, care a distribuit o versiune simplă și fără siglă a videoclipului pe 12 ianuarie. Linkul către fluxul de știri al Channel One a fost distribuit pe pagina de Facebook a acestui canal mediatic.
22 ianuarie: platforma Zvezda a forțelor armate ruse a publicat un articol care includea un videoclip editat și o filmare din postarea de pe Telegram a contului @readovk (aici).
Impact – 100 de milioane de persoane
Jurnalul de duminică al Channel One difuzat la o oră de maximă audiență are foarte mulți telespectatori. Dinamica acestora s-a modificat din cauza războiului și a legilor cenzurii, dar și din cauza închiderii mai multor canale mediatice independente. Dar deși consumul programelor televiziunii de stat a scăzut la circa 64 % din audiența rusă totală, emisiunea la oră de maximă audiență are în continuare cea mai mare cotă.
Televiziunea Channel One este cunoscută ca „Vocea stăpânului”. Este gestionată atent de Kremlin și servește drept busolă politică pentru a determina ce trebuie spus, fiind astfel în poziția unică de sursă de inspirație pentru întregul ecosistem pro-Kremlin. Mesajele sale au ecou pe numeroase platforme și în multe limbi. Este citată de mass-media din străinătate și este reperul pentru multe discuții purtate de ruși. Televiziunea Zvezda este un alt reper pentru forțele armate ruse.
Platformele pro-Kremlin manipulează adesea folosind subiecte religioase (a se vedea aici). Mesajele potrivit cărora „Kievul distruge Biserica Ortodoxă Rusă” nu suscită numai interesul credincioșilor ortodocși ruși. Nu este o coincidență că versiunile în spaniolă și arabă ale RT și Sputnik au fiecare un public mare în America Latină, respectiv, în lumea arabă. RT en Español este al treilea cel mai distribuit site de pe Twitter pentru informații în limba spaniolă despre războiul din Ucraina, depășind alte mijloace de informare locale și internaționale, cum ar fi BBC sau CNN, potrivit studiilor publicate pe NBC.
Pentru a sintetiza, povestea a avut o audiență de până la 100 de milioane de persoane din lumea vorbitorilor de limba rusă și nu numai. Pentru o poveste ca cea a bisericii incendiate, cu un impact emoțional atât de mare, această audiență enormă este un catalizator al răspândirii dezinformării.
Pregătirea lor mentală
Chiar dacă este demontată, dezinformarea lasă o urmă ca atunci când împroșcăm un perete cu noroi. O parte cade, dar o parte rămâne și lasă urme. Așa s-a exprimat Carl Hovland, pionier al cercetării în domeniul comunicării de la Yale care, în 1949, a demonstrat cum se dezvoltă propaganda prin repetarea minciunilor și că mesajele reziduale persistă chiar și după ce platforma de propagandă lipsită de încredere este uitată. Această distorsiune a persuasiunii a fost denumită „efectul adormirii”. A se vedea și aici.
Dincolo de cifre, discursul continuu de incitare la ură și dezumanizarea adversarilor numindu-i „naziștii din Kiev” au avut tendința de a agrava efectele dezinformării. Mai exact, astfel de discursuri facilitează comiterea de atrocități și genocide, așa cum am analizat aici.
Studiul sociologic realizat de Centrul Levada, o instituție rusă independentă, a constatat în sondaje periodice că numai 5-7 % dintre ruși se simt rușinați de acțiunile țării lor în Ucraina. Această cifră uimitor de mică a rămas neschimbată pe toată durata anului 2022.
Ca o ironie, același prezentator TV a prezentat și minciunile cu privire la biserica incendiată în 2022 și povestea crucificării din 2014.
Prezentare generală a principalilor actori ai statului rus și ai ecosistemului pro-Kremlin:
