Republica Moldova: Presiuni politice în criza gazelor

noiembrie 22, 2021

În conductele Republicii Moldova scădea presiunea gazelor, în timp ce asupra guvernului recent ales al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) creștea presiunea politică din partea Rusiei, sub forma amenințărilor de sistare a furnizării gazelor. PAS a venit la putere în iulie, promițând o orientare înspre UE a Republicii Moldova.

Luna trecută a fost orchestrată o criză a prețurilor la gaze, aparent legată de apropierea iernii, gazele naturale fiind folosite ca armă geopolitică. Compania rusească de stat Gazprom a mărit prețurile de furnizare a gazelor naturale către compania ruso-moldovenească Moldovagaz de la 550 USD la 790 USD pe mia de metri cubi și a redus cantitatea de gaz cu aproximativ o treime. Republica Moldova a declarat stare de urgență și a început să importe gaz din alte țări cu ajutorul UE, după expirarea contractului cu Gazprom la sfârșitul lunii septembrie.

Care este prețul?

Cât ar trebui să plătească Republica Moldova în cadrul unui nou contract de furnizare a gazelor? Potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Putin, Dmitry Peskov, și surselor pro-Kremlin care îi țin isonul: Gazprom a oferit un preț corect, bazat pe o decizie comercială.

Afirmațiile, acuzațiile și dezinformarea

Pe lângă firul narativ principal al lui Peskov, care spune că este vorba doar despre afaceri, putem identifica alte fire narative principale circulate de ecosistemul mediatic pro-Kremlin, care caută se explice de ce a izbucnit criza gazelor, cine se face vinovat de aceasta și ce a fost necesar pentru rezolvarea situației.

„Contractele expiră, iar acum, rusofoba Sandu trebuie să plătească”

Contextul este că Kremlinul și-a pierdut aliatul fidel din guvernul Republicii Moldova, fostul președinte Igor Dodon, în 2020. Acum, în opinia Kremlinului, trebuie plătit un preț pentru politica reformatoare a actualei președinte, Maia Sandu, și a guvernului acesteia. Unele idei promovate de către organizațiile mass-media de stat ruse sunt axate pe ideea că Occidentul înconjoară Rusia și ar pune la cale o conspirație împotriva Moscovei. Printre exemple se numără citate preluate de la postul de televiziune Rossiya 1: „Moldova rusofobă este un pion în jocul de șah al Washingtonului și al Bruxelles-ului” și ”Sandu face jocul acestora împreună cu Kievul, rusofob și acesta, alăturându-se Platformei Crimeea. Sandu trebuie să plătească prețul și să fie pedepsită pentru acest lucru.”

Organizațiile mass-media deținute de statul rus în Republica Moldova, precum versiunea locală a agenției de știri Sputnik sau Komsomolskaya Pravda, cel mai mare ziar din Republica Moldova, deținut de Rusia, s-au remarcat prin ofensiva lor vehementă. Dintre titlurile Sputnik selectăm: „Nu poți să scuipi în față o țară de la care ceri reducere la livrarea gazelor” și „Declarând indirect război Rusiei, nu ai cum obține un preț bun la gaz”. Articolul care a circulat cel mai mult pe Facebook a venit tot de la Komsomolskaya Pravda, care se întreba dacă este înțelept „să muști ursul rus, iar apoi să ceri o reducere pentru gaze”. Acum, aceeași publicație le spune cititorilor săi: „Decizie luată: gazul este de două ori mai scump decât înainte”.

Rămânând în sfera fobiilor psihologice, o idee secundară susținea că „Republica Moldova este victima rusofobilor occidentali”.

Un complot pentru strangularea Transnistriei”

Alte idei răstoarnă logica potrivit căreia „este vorba doar despre bani”, omițând cine a mărit prețurile la gaze și a redus volumele. Această întorsătură se regăsește în ideile vehiculate de mai multe organizații mediatice din Rusia, inclusiv Izvestiya, NTV, Regnum, Fondsk.ru și altele, care susțin că „Sandu a vrut să stranguleze Transnistria” sau „Sandu trebuie să ofere asigurări privind Transnistria”. (Regiunea Transnistria a acumulat o datorie de aproximativ 10 ori mai mare decât suma pe care o cere Gazprom de la Moldovagaz. Nu există nicio afirmație din partea Gazprom de a găsi o cale către Transnistria.)

„Furnizorii alternativi de gaze au rămas fără speranță”

În octombrie, Republica Moldova a apelat la UE pentru asistență, primind, în 28 octombrie, 60 de milioane EUR printr-un nou program de sprijin bugetar. Moldova s-a adresat cu succes și altor țări pentru importul de gaze, inclusiv Ucrainei și Poloniei. Această acțiune a fost respinsă sau ridiculizată în mesajele dezinformatoare răspândite de organizațiile pro-Kremlin. Tonul a fost dat de principalele canale de televiziune de stat din Rusia: Programul cu maximă audiență 60 Minut al postului Rossiya 1 a etichetat decizia Republicii Moldova de a apela la Ucraina drept „ridicolă, având în vedere că Ucraina îngheață”. Vremya pokazhet de la Canalul 1 a catalogat promisiunea Ucrainei de a furniza gaz Republicii Moldova drept „vorbărie politică, nu afaceri”, în timp ce postul TV al armatei ruse, Zvezda [„Steaua”], a numit decizia Republicii Moldova de a cumpăra gaze de la altcineva decât Gazprom „o cacealma”.

În ecosistemul pro-Kremlin, mesajele organizațiilor mediatice de categorie grea sunt mereu reproduse, regurgitate sau promovate de numeroși actori mediatici sau numeroase platforme mediatice pro-Kremlin mai mici din Rusia și din afara acesteia. Ca niște deschizători de drum, aceste entități călăuzesc mulțimea, iar declarațiile lor aprobate de partid ajung la un public larg din întreaga lume, fiind transmise în limbi-cheie.

„Guvernul Sandu va cădea”

Ideea că guvernul președintei Sandu și Republica Moldova însăși sunt pe punctul de a se dezintegra este un fel de idee globală, care reunește și alte laitmotive pentru a demonstra zădărnicia alegerii unui guvern care nu urmează direcția stabilită de Moscova. S-au formulat mai multe mesaje conform cărora, de exemplu, economia s-ar prăbuși în curând, că s-ar pregăti o criză sistemică, că funcțiile societății se vor opri și că iarna care vine va fi devastatoare.

Acesti mesaje pro-Kremlin „clasice prezintă similarități cu dezinformarea observată în contextul schimbărilor politice, cel mai vizibil în timpul Revoluției portocalii din Ucraina. Consultați aici cazurile de dezinformare din baza noastră de date.

Ce rol a jucat dezinformarea? A fost aceasta încununată de succes?

În primul rând, pentru publicul de pe teritoriul Rusiei, mesajul principal de dezinformare pro-Kremlin susține că Rusia ar fi o cetate sub asediu. În al doilea rând, criticile la adresa Ucrainei și a Poloniei au devenit aproape un reflex pentru Kremlin.

În ceea ce privește concret Republica Moldova, putem presupune că dezinformarea a sporit presiunea asupra autorităților moldovenești în timpul negocierilor pe tema gazelor. Dezinformarea a creat nesiguranță cu privire la cererile care aveau să fie formulate în timpul discuțiilor. Un alt scop pare să fi fost provocarea de nesiguranță și teamă în societatea moldovenească, autoritățile fiind obligate să găsească o soluție rapidă la criza gazelor, creând presiune suplimentară.

Perioada actuală, în care circulă zvonuri legate de criză, oferă un teren fertil pentru gânduri conspiraționiste și chiar pentru panică. Un guvern trebuie nu doar să țină sub control fondul real al crizei, ci și să dedice timp și atenție pentru a gestiona calmul și perseverența publicului. Ideea globală contribuie la zguduirea stabilității politice sau chiar la crearea unei stări de panică.

Comunicarea strategică a Republicii Moldova

Comunicarea strategică a Guvernului a fost mai proactivă decât în alte situații, acesta oferind populației informații credibile, făcând apel la UE, la partenerii săi și descriind publicului soluții concrete. Potrivit unor observatori moldoveni, precum Ion Preașcă, redactor-șef al portalului economic Mold-Street.com, există motive de a considera că această comunicare a contribuit la menținerea calmului și a limitat efectul dezinformării.

Ideea dezinformatoare cum că „Republica Moldova ar fi o păpușă în mâna UE și a SUA” a fost contracarată cu eficacitate atât de conducerea Republicii Moldova, cât și de UE, subliniindu-se că deciziile se vor lua mai întâi la Chișinău, iar UE nu va face presiuni într-o anumită direcție. Da, UE a oferit sprijin, inclusiv finanțare, dar ca răspuns la o solicitare din partea Republicii Moldova. Totodată, faptul că UE a oferit sprijin a fost folosit pentru a contracara dezinformarea legată de criza gazelor.

Unde s-a sfârșit?

Pentru moment, criza gazelor a fost rezolvată, odată cu încheierea unui nou contract pe cinci ani, care include un mecanism de calculare a prețurilor. Situația s-a calmat: gazul a pornit. Transnistria primește gaz și produce partea sa din energia electrică.

Acest rezultat a fost precedat de o perioadă de intense mesaje publice și dezinformare din partea organizațiilor pro-Kremlin, creând incertitudine cu privire la furnizarea de gaze în viitor. Guvernul Republicii Moldova a implicat opinia publică și a contribuit la calmarea atmosferei. A fost mobilizat sprijin din partea UE și a partenerilor săi. De data aceasta, dezinformarea nu a funcționat.

Consultați articolele noastre anterioare pe tema alegerilor din Republica Moldova aici și aici.


Subscribe to the DISINFO REVIEW

Your weekly update on pro-Kremlin disinformation

No, thank you.