Narațiuni-cheie în dezinformarea pro-Kremlin – Partea 5: „Hahaganda”

august 26, 2022

O caracteristică definitorie a dezinformării pro-Kremlin este repetitivitatea acesteia. În pofida tuturor afirmațiilor scandaloase pe care le fac, posturile pro-Kremlin sună adesea ca un disc stricat care se limitează la o mână de mesaje de bază pentru publicul intern și internațional. Nu e nici din întâmplare, nici din neglijență, ci intenționat: repetiția face minciunile să pară mai credibile. Serviciile de dezinformare pro-Kremlin reușesc acest lucru respectând un set de narațiuni recurente care funcționează ca modele pentru anumite povești.

O narațiune este un mesaj general comunicat prin texte, imagini, metafore și alte mijloace. Narațiunile ajută la transmiterea unui mesaj creând suspans și dând o formă atractivă informațiilor. EUvsDisinfo a identificat un set de cinci narațiuni dominante utilizate de către organizațiile mediatice dezinformatoare rusești și pro-Kremlin. Le-am văzut folosite în numeroase ocazii: de exemplu, pentru a interveni în alegeri, pentru a răspândi minciuni despre pandemia COVID-19 și pentru a justifica războiul neprovocat din Ucraina.

În această vară, vă oferim o prezentare actualizată a acestor narațiuni. Iată acum a cincea narațiune, care este și ultima: „Hahaganda”. A se vedea, de asemenea, narațiunile publicate anterior: „Elitele împotriva poporului”, „Valori amenințate”, „Suveranitatea pierdută” și „Prăbușirea iminentă.”

Narațiunea numărul 5: „Hahaganda”

O resursă de ultimă instanță a dezinformării, la care se recurge, de obicei, în fața unor dovezi convingătoare sau argumente de neclintit, este de a face o glumă despre subiectul discutat sau de a-l ridiculiza.

Cazul de otrăvire Skripal este un exemplu excelent al acestei strategii. Organizațiile mediatice dezinformatoare rusești și pro-Kremlin și-au continuat încercările de a distrage atenția de la tentativa de otrăvire recurgând la sarcasm pentru a transforma întreaga tragedie într-o glumă copioasă. S-a folosit o abordare similară și în cazul tentativei de asasinare împotriva lui Alexei Navalnîi, mass-media pro-Kremlin întrecându-se în relatări „amuzante” despre cum ar fi mai bine să fie ucis dizidentul rus.

Metodele „hahaganda” implică, de asemenea, utilizarea diferitor cuvinte depreciative pentru a denigra conceptul de democrație, procedurile democratice și candidații.

Vladislav Surkov, consilier al Kremlinului, descrie conceptul de democrație ca „o bătălie a ticăloșilor” și recomandă „guvernarea luminată” a lui Vladimir Putin ca alternativă pentru Europa. Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a fost aproape constant ridiculizat în mass-media pro-Kremlin, ca, de altfel, întregul proces electoral din Ucraina. Potrivit mass-mediei ruse de stat, un scrutin cu mai mulți candidați și fără un rezultat evident este considerat ca fiind un circ.

Ilustrația originală: RIA Novosti

Președintele în exercițiu al Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a primit și el o porție cu vârf de ridiculizare și umilire din partea canalelor de dezinformare pro-Kremlin în timpul mandatului său. Printre alte declarații ridicole, s-a susținut că acesta primește sfaturi militare de la fiul său de 9 ani, că dansează după cum cântă SUA, ba chiar și după cum cântă Turcia. Nicio umilire orchestrată de organizațiile pro-Kremlin nu ar fi completă fără afilierile obligatorii cu naziștii și cu Soros.

Glumele ca arme ale Kremlinului

Kremlinului îi place atât de mult să transforme glumele și ridiculizarea publică în arme, încât agenția națională de presă RIA Novosti a angajat doi farsori, însărcinați să pună în scenă conversații telefonice false cu politicieni, activiști și factori de decizie. Dându-se drept reprezentanți ai echipei lui Alexei Navalnîi, ai activistei de mediu Greta Thunberg și, cel mai recent, ai prim-ministrului Ucrainei, acești bufoni afiliați Kremlinului încearcă să păcălească interlocutorul pentru a-l face să spună ceva distructiv din punct de vedere politic.

Bineînțeles, satira, umorul și parodia sunt toate componente integrante ale discursului public. Dreptul de a râde de politicieni sau de a face glume despre birocrați este important pentru vitalitatea oricărei democrații.

Așadar, este ironic faptul că organizațiile dezinformatoare rusești și pro-Kremlin încearcă adesea să își mascheze minciunile și înșelăciunile anti-occidentale în spatele unei perdele de satiră, susținând că acest lucru se încadrează în drepturile lor de liberă exprimare. Cu toate acestea, în același timp, ei refuză în mod agresiv să tolereze orice satiră care critică Kremlinul sau îi subminează agenda politică. Un exemplu al acestei ipocrizii este interzicerea de către Rusia a comediei britanice din 2018 Moartea lui Stalin.

Ridiculizare și umilire

În raportul său din 2017, Centrul de Excelență StratCom al NATO a explicat cum folosesc organizațiile dezinformatoare rusești și pro-Kremlin umorul pentru a discredita liderii politici occidentali.

Cercetătoarea letonă Solvita Denisa-Liepniece, coautoare a studiului, a propus termenul de „hahaganda” pentru acest tip particular de dezinformare, care se bazează pe ridiculizarea instituțiilor și a politicienilor.

Caracteristica grotescă a hahagandei este că este foarte greu să te aperi de ea. Protestele sunt inutile. Gluma nu este menită să transmită informații factuale. E o glumă! Voi nu aveți simțul umorului? E neapărat să fiți mereu atât de corecți din punct de vedere politic?

Obiectivul hahagandei nu este de a convinge publicul de veridicitatea unei anumite glume, ci mai degrabă de a submina credibilitatea unei anumite ținte – persoană sau instituție – prin ridiculizare și umilire constantă. Din când în când, hahaganda ia o turnură cu adevărat morbidă, când mașinăria de dezinformare pro-Kremlin decide să transforme o tentativă de asasinat politic într-un motiv de râs.

Citiți mai multe despre hahaganda aici.


Subscribe to the DISINFO REVIEW

Your weekly update on pro-Kremlin disinformation

No, thank you.