„Pentru a contesta campaniile de dezinformare ale Rusiei”: Povestea EUvsDisinfo

Prin acest articol îi invităm pe cititorii noștri să viziteze culisele materialelor care se găsesc pe site-ul EUvsDisinfo, inclusiv baza de date publică privind dezinformarea, prezența noastră pe Facebook și Twitter și buletinul nostru informativ săptămânal, Analiza dezinformării.

Trecem în revistă câteva momente-cheie din istoria noastră pe fundalul unei lumi în schimbare; de la decizia din 2015 de a înființa grupul operativ East Stratcom în lumina conflictului din Ucraina până la realitatea infodemiei COVID-19 din primăvara anului 2020. Ca parte a acestei povești, vă împărtășim câteva dintre ideile de la baza metodelor și a abordărilor noastre.

Un mandat unic

În 19 și 20 martie 2015, liderii celor 28 de țări ale UE s-au reunit la Bruxelles. Una dintre deciziile pe care le-au pus pe hârtie participanții la acest summit a fost următoarea:

„Consiliul European a subliniat necesitatea contracarării campaniilor de dezinformare în curs ale Rusiei și a invitat Înaltul Reprezentant, în cooperare cu statele membre și instituțiile UE, să pregătească până în iunie un plan de acțiune privind comunicarea strategică. Crearea unei echipe de comunicare este un prim pas în acest sens.”

Cu o decizie unanimă venită de la cel mai înalt nivel decizional din Uniunea Europeană – 28 de șefi de stat și de guvern – și cu limbajul clar în care Rusia a fost calificată drept o sursă de dezinformare, activitatea viitoare a ceea ce a devenit grupul operativ East Stratcom a primit un mandat unic și puternic.

În martie 2015, liderii celor 28 de state membre ale UE au decis să înființeze grupul operativ East Stratcom.

În cadrul SEAE s-a constituit o echipă de experți, care aveau în principal pregătire în domeniul comunicării, al jurnalismului și al studiilor ruse – Serviciul diplomatic al UE, condus de către Înaltul Reprezentant al UE.

2015: Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Înainte de a analiza modul în care acest mandat a fost pus în practică, să ne amintim care era, la acea vreme, situația din partea estică a continentului european.

În 2014 – anul dinaintea înființării echipei –, pentru prima dată după cel Al Doilea Război Mondial, o țară europeană folosise forța armată pentru a ataca o țară vecină și a-i lua o parte din teritoriu: este vorba despre anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.

Negura falsității: De la „omuleții verzi” din Crimeea până la uciderea a 298 de civili nevinovați pe cerul Ucrainei în iulie 2014, autoritățile ruse și mass-media controlată de stat au cooperat pentru a răspândi confuzie și a ascunde adevărul.

Grupări separatiste armate susținute de Rusia au preluat, de asemenea, controlul asupra unei părți din estul Ucrainei, în regiunea Donbas, care se învecinează cu Rusia. În iulie 2014, acest conflict s-a apropiat brusc de însăși Uniunea Europeană, când zborul MH17 al Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord – inclusiv 80 de copii și 196 de cetățeni olandezi – a fost doborât de o rachetă rusească lansată din partea Ucrainei controlată de separatiștii susținuți de Rusia.

Ucraina și UE, ținte ale dezinformării

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost însoțită de o campanie de dezinformare copleșitoare, în care minciunile sfruntate au jucat un rol central. Această operațiune hibridă a fost integrată în încercarea generală de destabilizare a Ucrainei, iar scopul său a fost de a submina poziția Ucrainei – atât direct, în conflictul cu Rusia, cât și în ochii comunității internaționale, semănând îndoială și confuzie.

Televiziunea rusă controlată de stat a prezentat o femeie care pretindea că este martor ocular al crucificării de către forțele ucrainene a unui băiat localnic în estul Ucrainei; dar s-a dovedit ulterior că femeia era o actriță și că nu avusese loc nicio execuție. Într-un alt caz, publicul rus a fost informat despre o fetiță care fusese ucisă în urma bombardamentelor ucrainene, tot în estul Ucrainei; dar un jurnalist BBC a reușit să facă producătorii de la postul rusesc NTV să recunoască faptul că știau că povestea din reportajul lor nu e adevărată. Reprezentanții guvernului rus și presa rusă au răspândit zeci de povești diferite și contradictorii despre ceea ce s-a întâmplat cu zborul MH17 – o perdea de fum menită să răspândească incertitudine și să evite acceptarea de către Rusia a responsabilității pentru această crimă îngrozitoare.

Reporterii de la fața locului și jurnaliștii de investigație au jucat un rol-cheie în demascarea dezinformării pro-Kremlin. Mai sus, un exemplu al reportajelor premiate transmise din Crimeea de canalul Vice News.

În același timp, dezinformarea viza și UE și relația sa cu Ucraina, cea mai mare țară parteneră din cadrul politicii UE privind Parteneriatul estic. Printre exemple se numărau relatările care acuzau UE că finanțează construcția de „lagăre de concentrare” în Ucraina. Exemple similare de dezinformare pro-Kremlin care vizează relația dintre UE și Ucraina au fost expuse datorită muncii importante depuse de către verificatorii ucraineni ai faptelor.

Aceasta a fost situația geopolitică și mediul informațional care, în martie 2015, i-au determinat pe liderii europeni să facă acest prim pas politic împotriva dezinformării.

Trei răspunsuri la dezinformare

Pentru a trece la acțiune, formularea mandatului a trebuit să fie transpusă în descrieri concrete ale activității: Ce ar trebui să se înțeleagă prin „contracarare”? Cum putem contracara dezinformarea? Cu alte cuvinte: Ce are de făcut echipa?

În urma consultării cu experții internaționali, SEAE a identificat nu una, ci trei direcții de lucru diferite ca fiind atât acceptabile din punct de vedere politic, cât și mijloace eficiente de contracarare a dezinformării:

• Grupul operativ ar trebui să eficientizeze comunicarea proprie a UE, acordând o atenție specială țărilor din Parteneriatul estic. Cu alte cuvinte, dacă se dorește ca publicul să fie rezistent, de exemplu, la dezinformarea care vizează relația dintre UE și Ucraina, ar fi logic să se ridice nivelul de cunoștințe despre ce este și ce face UE.
• Grupul operativ ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea presei libere și independente din aceeași regiune. Una dintre cele mai bune modalități de a menține o societate rezistentă la dezinformare este de a avea instituții puternice și de încredere, independente – inclusiv mass-media din serviciul public – care să respecte standardele jurnalistice fundamentale.
• În cele din urmă, ca al treilea aspect al activității sale, grupul operativ ar trebui să sensibilizeze opinia publică cu privire la problema dezinformării prin organizarea unei campanii de promovare. Această campanie ar trebui să colecteze exemple de dezinformare și să le expună într-un cadru care să nu întărească, ci să contracareze dezinformarea. EUvsDisinfo este tocmai această campanie de sensibilizare.

Aceste trei direcții constituie munca noastră încă de când și-a început activitatea grupul operativ East Stratcom, la Bruxelles, la 1 septembrie 2015.

Cu alte cuvinte, ceea ce publicăm sub marca EUvsDisinfo este unul dintre răspunsurile UE la dezinformare – un răspuns la întrebarea fundamentală: Cum se poate contracara dezinformarea?

Campania de sensibilizare EUvsDisinfo

Site-ul EUvsDisinfo.eu este centrul campaniei noastre de sensibilizare cu privire la dezinformarea pro-Kremlin. Site-ul web al campaniei include o serie de produse diferite:

• O versiune disponibilă public a bazei de date privind dezinformarea: încă din 2016 adunăm exemple individuale de dezinformare, cu linkuri către originale, și adăugăm scurte dezmințiri. Până în 2020 s-au strâns peste 8 000 de exemple. Inițial, ne-am bazat pe monitorizarea mass-media de către membrii echipei și pe o rețea de voluntari simpatizanți care ne-au transmis exemplele pe care le observaseră. Ulterior, am primit finanțare de la Parlamentul European, care ne-a permis să sistematizăm această activitate cu ajutorul unor servicii profesioniste de monitorizare a presei. Însă judecata finală, și anume decizia de a include sau nu un exemplu de dezinformare în baza de date, ne aparține nouă.
• O analiză săptămânală a dezinformării, care prezintă cele mai recente exemple din baza de date privind dezinformarea, pentru a evidenția tendințele actuale. Atunci când mesaje de dezinformare similare apar în diferite mijloace de informare în masă și, uneori, în limbi diferite, poate fi un semn că iau naștere anumite narațiuni , adică încercări de a forma și răspândi anumite percepții ale realității în rândul publicului care utilizează mass-media (și mijloacele de comunicare socială).
• Dacă Analiza dezinformării seamănă cu o rubrică de știri, avem și o rubrică specială, cu articole care analizează mai în profunzime anumite subiecte și narațiuni pe o perioadă mai lungă de timp. Această secțiune include diferite abordări și veți vedea că folosim diferite stiluri de scriere: articole analitice mai lungi, interviuri, un „personaj al săptămânii”, precum și articole cu o notă amuzantă – de exemplu, atunci când încercările de răspândire a dezinformării s-au dat de gol într-un mod jenant. În cele din urmă, în timp ce Analiza dezinformării se bazează în principal pe exemple de dezinformare pe care noi înșine le-am detectat cu ajutorul monitorilor noștri profesioniști din mass-media, articolele noastre de fond evidențiază frecvent exemple în care jurnaliștii de investigație și de verificare a faptelor au dezvăluit dezinformarea. Acestea sunt adesea articole, producții radio și TV în limba rusă, realizate de către jurnaliști ruși independenți, a căror muncă importantă o punem astfel la dispoziția unui public internațional mai larg, în limba engleză.
• Avem secțiuni tematice dedicate, în prezent două: una despre alegeri, care cuprinde materialele online ale unei campanii pe care am desfășurat-o în cooperare cu colegii din Parlamentul European și din reprezentanțele Comisiei Europene în statele membre pentru a sensibiliza publicul cu privire la dezinformare înaintea alegerilor europene din 2019; și o secțiune dedicată COVID-19, care reunește materialele pe care le-am produs ca răspuns la dezinformarea cu privire la pandemia cauzată de coronavirus.
• De asemenea, producem videoclipuri care să sensibilizeze publicul cu privire la dezinformare, acordând o atenție deosebită exemplelor preluate de la televiziunea rusă. Uneori, cel mai simplu răspuns la această problemă este adăugarea de subtitrări în limba engleză la emisiunile de știri sau la talk-show-urile de la televiziunea rusă. Vă prezentăm aceste videoclipuri pe pagina noastră de Facebook și pe Twitter.

Repere ale dezinformării la televiziunea rusă

Doar unu din trei ruși declară că are încredere în programele de știri de pe canalele de televiziune controlate de stat. Și există un motiv întemeiat.

Postat de UE împotriva dezinformării vineri, 20 decembrie 2019

Urmăriți compilația noastră cu cele mai importante emisiuni de la televiziunea rusă în 2019.

Terminologie și metodologie pe EUvsDisinfo

Suntem conștienți că rezultatele muncii noastre depind în mare măsură de definițiile și abordările pe care le folosim. Unele noțiuni-cheie merită evidențiate ca fiind deosebit de importante:

• Preferăm să spunem dezinformare pro-Kremlin, deoarece ne concentrăm pe mesaj. Deși este bine cunoscut faptul că Kremlinul emite orientări pentru mesajele mediatice, există, de asemenea, actori care activează cu diferite grade de dependență, loialitate sau pur și simplu inspirație din narațiunile autorităților ruse. Ca să înțelegeți acest „ecosistem”, vă recomandăm articolul „Strategia și tacticile campaniei de dezinformare pro-Kremlin”.
• Deoarece activitatea noastră face parte din politica externă a UE, ne concentrăm pe dezinformarea care provine din surse din afara UE; și, având în vedere mandatul nostru, aceste surse trebuie să aibă o legătură clară cu ecosistemul pro-Kremlin. Mandatul inițial este motivul pentru care EUvsDisinfo se ocupă în mod special de dezinformarea pro-Kremlin.
• Evidențiem exemple de mesaje de dezinformare, exceptând cazurile în care contextul indică în mod clar că afirmația este neadevărată. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că nu includem satira etichetată în mod clar. Totuși, pot apărea cazuri de dezinformare, de exemplu, în contextul unei discuții în cadrul unui talk-show TV în care sunt disponibile și opinii concurente: Atunci când contextul unui mesaj clar de dezinformare îl legitimează ca fiind o „opinie” relevantă – chiar dacă face parte dintr-un „mix” de puncte de vedere diferite – considerăm că acest caz este relevant pentru raportarea noastră.
• Baza de date EUvsDisinfo include „dezmințiri”, care explică componentele ce fac ca o anumită afirmație să fie dezinformatoare, adică informații false sau înșelătoare în mod verificabil, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a înșela în mod intenționat publicul și care pot cauza prejudicii publice. Am pus exemplele de dezinformare în context prin buletinul informativ săptămânal, Analiza dezinformării, și prin articolele speciale. Atenția noastră asupra contextului se datorează faptului că recunoaștem distincția importantă dintre informații greșite și dezinformare, adică diferența dintre o afirmație incorectă privită izolat și modul în care o astfel de afirmație poate fi folosită în mod intenționat, sistematic și manipulator pentru a urmări obiective politice. Conștientizarea nu înseamnă doar a ști de ce nu este corect ceva, ci și a înțelege cum funcționează sistemele în care apar astfel de afirmații. Căutând în baza de date, veți vedea o cronologie a mesajelor de dezinformare, care prezintă cum apar acestea și cum se transformă și se dezvoltă. Aceste constatări oferă indicii cercetătorilor, jurnaliștilor sau altor utilizatori, arătându-le unde să caute mai multe informații. Pentru o prezentare detaliată a terminologiei pe care o susținem, vă invităm să consultați tabelul terminologic din acest articol.

Din 2018: Sprijin sporit și un nou mandat

Începând cu 2015, atenția noastră acordată Ucrainei a rămas puternică; dar am analizat și alte domenii în care dezinformarea pro-Kremlin a fost activă, inclusiv migrația, mișcarea MeToo, amestecurile în alegeri, drepturile omului, mișcarea antivaccinare, atacul chimic din Salisbury, problemele climatice, teorii ale conspirației și multe alte subiecte.

De asemenea, am observat o creștere a interesului și a sprijinului pentru activitatea noastră, inclusiv din partea Parlamentului European. Începând cu anul 2018, Parlamentul European ne-a acordat un buget dedicat pentru a ne sprijini activitatea. O parte din această finanțare este cheltuită pentru contractarea unui serviciu de monitorizare sistematică a presei, care a înlocuit rețeaua inițială de voluntari. Am dorit să trecem de la prezentarea de exemple ilustrative la o abordare cantitativă. Ca urmare, acum vedem și auzim mai multe lucruri și în mai multe limbi decât la început; și am devenit capabili să identificăm tendințe mai ample datorită accesului la volume mai mari de date.

În decembrie 2018, liderii europeni s-au reunit din nou la Bruxelles pentru o nouă discuție despre dezinformare. De data aceasta, au adoptat un Plan de acțiune împotriva dezinformării, care a recunoscut activitatea East Stratcom; acest lucru înseamnă că mandatul nostru inițial a rămas intact. Noul plan de acțiune a adăugat noi politici și inițiative, inclusiv un sistem de alertă rapidă, prin care statele membre ale UE se informează reciproc, pe plan intern, cu privire la dezinformare, și un cod de bune practici, care face presiuni pentru a determina mijloacele de comunicare socială și alți giganți din domeniul tehnologiei să își asume mai multă responsabilitate pentru informațiile care apar pe platformele lor. Planul de acțiune a menționat și rolul important jucat de colegii noștri din cadrul grupurilor operative ale SEAE pentru Balcanii de Vest și pentru Sud (acesta din urmă acoperind Orientul Mijlociu și Africa de Nord). Relevanța acestor regiuni este vizibilă în articolele publicate pe site-ul EUvsDisinfo, de exemplu, despre dezinformarea RT în limba arabă și Sputnik în Balcanii de Vest. Recent, la mediul nostru de lucru mai amplu s-au adăugat operațiunile de dezinformare provenite din China ca subiect de interes și am sporit capacitatea de a efectua analize de date. Un exemplu în acest sens este un articol despre cum o pagină de Facebook care pretinde că reprezintă Parlamentul European a distribuit în mod sistematic publicații de la RT.

Pe lângă desfășurarea campaniei online EUvsDisinfo, grupul operativ East Stratcom a început să organizeze conferințe cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind dezinformarea și de a reuni experți. Până în prezent a avut loc un astfel de eveniment la Bruxelles și unul la Tbilisi (Georgia). În plus, echipa cooperează cu diferiți actori din țările Parteneriatului estic, inclusiv cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale.

În 2018, liderii europeni au subliniat și importanța deosebită a protejării alegerilor împotriva dezinformării. Ca răspuns, am lansat o campanie de sensibilizare anume înaintea alegerilor europene din mai 2019.

În cele din urmă, suntem conștienți că o mare parte din publicul nostru preferă să citească în alte limbi decât engleza. Încă de la început, am publicat și promovat versiuni în limba rusă ale tuturor articolelor noastre și ale Analizei dezinformării; traducem anumite publicații în germană, iar acum începem o activitate similară în franceză, italiană și spaniolă.

Produsele standard din cadrul EUvsDisinfo – baza de date privind dezinformarea, Analiza dezinformării și articolele noastre analitice – sunt etichetate ca „nereprezentând o poziție oficială a UE”. Considerăm că o analiză a comunicărilor altor actori nu ar trebui să fie privită ca o politică; dorim ca munca noastră să fie considerată un produs analitic pus de către UE la dispoziția publicului.

A se vedea, de asemenea:

Întrebări și răspunsuri despre grupul operativ East Stratcom

Strategia și tacticile campaniei de dezinformare pro-Kremlin