Zilele negre continuă (vol. 5): reprimarea mass-mediei în Rusia

Ultima iluzie de libertate a mass-mediei din Rusia dispare rapid. Moartea suspectă a lui Alexei Navalnîi l-a lăsat pe liderul rus Vladimir Putin cu doar câțiva opozanți interni viabili și acesta pare să se delecteze cu imaginea sa de om cu mână de fier. Discursul său din 29 februarie cu privire la starea națiunii a dat un nou ton operațiunilor de informare ale Kremlinului: cel al unui dictator care pare încrezător că nimeni nu va îndrăzni să i se opună.

Pentru rușii care cred că țara lor ar trebui să fie liberă, deschisă și prosperă, momentul actual este sumbru. Așa cum a spus cineva care îl jelea pe Navalnîi, „nu am nicio viziune asupra viitorului”.

La EUvsDisinfo, am urmărit declinul libertății mass-mediei din Rusia în edițiile anterioare ale acestei serii, în volumele 1 – 4. Mai jos urmează cea de-a cincea actualizare, care prezintă modurile în care autoritățile ruse au manipulat spațiul informațional intern și au înăsprit controlul asupra societății civile de la ultimul nostru raport, din martie 2023. Până acum, nu vedem motive de optimism.

Reintroducerea cenzurii

Mai întâi, câteva informații esențiale despre context. În ziua în care Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Uсraina, pe 24 februarie 2022, agenția rusă de supraveghere a mass-mediei, Roskomnadzor, a ordonat tuturor canalelor mediatice din Rusia să prezinte în reportajele despre invazie numai informațiile distribuite în mod oficial de organismele de stat. La scurt timp după aceea, parlamentul rus a adăugat noi legi privind cenzura la Codul penal. În mod specific, articolul 207.3 prevede o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea de informații false despre forțele armate sau oficialii ruși”. Instanțele au utilizat acest instrument de numeroase ori, condamnând nenumărate persoane, pentru a trimite un semnal clar societății: ori sprijină Kremlinul, ori păstrează tăcerea, ori merg la închisoare.

Alte legi noi au inclus articolul 275.1 în Codul penal, care prevede pedepse pentru „cooperarea confidențială” cu străinii, care este echivalată acum cu trădarea, iar articolul 20.3.3 din Codul administrativ impune o amendă de până la 100 000 de ruble – egală cu salariul mediu rusesc pe două-trei luni – pentru „răspândirea de informații false”.

Însă noile legi au fost doar începutul, iar autoritățile nu au pierdut timpul și le aplică cu tot mai mult elan. Să continuăm de unde am rămas în martie 2023.

Controlul elementelor externe

Pe 30 martie 2023, autoritățile ruse l-au arestat pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și l-au acuzat de spionaj. Potrivit articolului din link, pentru prima dată de la Războiul Rece, autoritățile au intentat un proces de spionaj împotriva unui reporter străin. Probabil Kremlinul speră să-l folosească pe Gershkovich ca pion într-un viitor schimb cu ruși condamnați în SUA, utilizând o tactică mafiotă cunoscută ca „diplomația ostaticilor”.

Există o listă lungă de alți corespondenți de presă străinicare au fost vizați în diferite moduri: prin retragerea acreditării de presă, prin refuzul intrării în Rusia, prin hărțuirea furioasă de către „cetățenii ruși nemulțumiți de reportajele lor” sau prin etichetarea membrilor personalului lor rus ca „agenți străini”.

Reducerea la tăcere a opoziției: incriminarea dizidenței

Apoi, în aprilie 2023, o instanță din Rusia l-a condamnat pe jurnalistul și liderul activist al opoziției, Vladimir Kara-Murza, la 25 de ani de închisoare într-o colonie penală după ce l-a găsit vinovat de înaltă trădare și alte acuzații motivate politic. Laureat al Premiului Václav Havel pentru drepturile omului în 2022, Kara-Murza a fost arestat pe 11 aprilie 2022, la scurt timp după ce a revenit în Rusia după invadarea la scară largă a Uсrainei.

Lațul s-a strâns și mai mult în mai 2023, când autoritățile ruse au considerat „indezirabile” 85 de ONG-uri. A fi numit „indezirabil” atrage consecințe grave. De exemplu, vă puteți pierde mijloacele financiare de subzistență și alte persoane ar putea fi considerate infractori pentru simplul fapt de a vă fi contactat. În esență, este la un pas de a fi considerat trădător.

Pe tot parcursul anului, autoritățile și-au extins și practica de a eticheta orice entități sau persoane fizice ruse posibil supărătoare ca „agenți străini”. Ministerul Justiției actualizează lista acestor agenți în fiecare vineri, generând un flux continuu de denigrare internă.

Un caz deosebit de malițios de represiune le-a vizat pe dramaturga Svetlana Petriciuk și pe regizoarea de teatru Zhenya Berkovish. Cele două au pus în scenă împreună o piesă intitulată „Finist, bravul șoim”, despre femeile ruse recrutate de ISIS. Piesa a folosit mărturiile unor femei ruse pentru a transmite un mesaj anti-extremist. De la debutul său la Moscova, în 2021, piesa a primit recenzii elogioase și două premii naționale Masca de Aur.

Însă pe 5 mai 2023, Petriciuk și Berkovish au fost arestate și acuzate de „justificarea terorismului”. Dovezile se bazează în mare parte pe un singur document, trimis de naționaliști ruși care le acuză pe aceste femei că promovează un melanj de „ideologie ISIS” și „feminism radical”. De atunci, autoritățile le-au plasat pe cele două în izolare în așteptarea procesului, o decizie prelungită de mai multe ori. Probabil că poeziile anti-război au atras atenția negativă a Kremlinului.

„Știm unde vă aflați”

Tot în mai 2023, șefa Fundației Free Russia din SUA, Natalia Arno, a declarat că, probabil, a fost otrăvită în timpul unui sejur la Praga la începutul acelei luni. Din fericire, simptomele ei s-au atenuat parțial de atunci. Evenimentul este însă suspect, dat fiind că Kremlinul are un istoric bine documentat de recurgere la otrăviri și alte metode pentru a-și asasina adversarii închipuiți.

În august, procurorii germani au anunțat că anchetează posibila tentativă de ucidere a unui alt jurnalist rus, Elena Kostyuchenko. Aceasta s-a îmbolnăvit în octombrie 2022, în timp ce se afla într-un tren de la München la Berlin, dar crede că s-ar putea să fi fost otrăvită. Ea a fost unul dintre cei trei jurnaliști ruși exilați la acea vreme care prezentau simptome de otrăvire. Dacă Kremlinul se află în spatele acestor atacuri, atunci aceste tactici mafiote sunt concepute, probabil, să îi reducă la tăcere de frică pe jurnaliștii și activiștii ruși.

În iulie 2023 a avut loc o mică avalanșă de atacuri și restricții. La începutul lunii, atacatori necunoscuți i-au agresat pe jurnalista rusă Elena Milașina și pe avocatul Alexander Nemov, în timp ce se deplasau în Cecenia pentru a asista la condamnarea unor activiști ai drepturilor omului. Agresarea lor a avut loc în contextul altor atacuri violente împotriva jurnaliștilor care documentau evoluțiile din Caucazul de Nord, în special din Cecenia. Mesajul este clar și răspicat.

O ultimă folosire a lui Navalnîi

Apoi, pe 20 iulie, procurorii ruși au cerut ca liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, să ispășească încă 20 de ani de închisoare pentru trădare într-o colonie penală. O acuzație ridicolă îl învinovățea de comportament neadecvat în închisoare. După doar câteva zile, o instanță l-a condamnat pe un susținător al lui Navalnîi la nouă ani de închisoare pentru apartenența la o așa-zisă „comunitate extremistă”. Chiar și avocații apărării sale au fost arestați de mai multe ori pentru că și-au făcut treaba. S-ar părea că autoritățile vor ca toată lumea să știe că nu este loc de dizidență. În august, o instanță rusească a dat curs, în mare parte, unei cereri a procurorilor ruși, condamnându-l pe Navalnîi la încă 19 ani de închisoare.

Nici măcar soțiile și mamele soldaților ruși nu pot scăpa de represiune. Pe 28 iulie, Consiliul Mamelor și Soțiilor, o organizație care apăra interesele bărbaților mobilizați și înrolați în armata rusă, și-a abandonat activitățile după ce autoritățile ruse au etichetat-o drept „agent străin”.

Decizii administrative pe bandă rulantă

Între timp, etichetările ca „agent străin” au continuat pe bandă rulantă. De data aceasta, victima a fost jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel și redactor al ziarului Novaya Gazeta. Novaya Gazeta, o renumită instituție de presă independentă fondată în 1993, s-a închis în Rusia în 2022 și și-a mutat multe dintre operațiuni în Letonia, ca entitate juridică nouă. Muratov a demisionat și a rămas în Rusia, alături de alți membri ai redacției.

La sfârșitul anului 2023, s-au remarcat două cazuri de cenzură. În primul caz, editura rusească AST a suspendat vânzarea cărților scrise de jurnalistul, scriitorul și poetul rus Dmitri Bîkov și de popularul scriitor ruso-georgian Boris Akunin din cauza opiniilor lor împotriva războiului din Uсraina. Kremlinul l-a inclus apoi pe Akunin pe lista „extremiștilor și teroriștilor” întocmită de serviciul statal de supraveghere financiară, Rosfinmonitoring. Comitetul de Investigație din Rusia a emis chiar și un mandat de percheziție pentru Akunin, care locuiește acum în Regatul Unit, în baza unor acuzații de „justificare a terorismului” și răspândire de „știri false”.

Mai crude, mai meschine, mai mortale și mai rapide

În 2024, autoritățile ruse au continuat să reprime tot ce a mai rămas din opoziția rusească, adesea prin metode crude și meschine. Pe 30 ianuarie, a apărut știrea că autoritățile ruse s-au folosit de o presupusă infracțiune trivială ca justificare pentru a-l muta pe Vladimir Kara-Murza într-o nouă colonie penală din Siberia. Acolo, acesta a fost plasat în izolare timp de patru luni.

Apoi, în martie 2024, în urma unei audieri a lui Petriciuk și Berkovish, li s-a prelungit detenția până în aprilie, fără să se fi stabilit o dată a procesului.

Relatările din februarie până în prezent au fost dominate de moartea subită a lui Alexei Navalnîi într-o închisoare siberiană și de arestările a sute de persoane care i-au adus un omagiu în timpul ceremoniilor improvizate din întreaga Rusie. Kremlinul nu a luat însă pauză de la încercările de a îngreuna viața liderilor societății civile. Pe 20 februarie, Rosfinmonitoring a adăugat-o pe Evghenia Chirikova, o activistă de mediu rusă, și pe Ivan Tyutrin, un politician al opoziției, pe lista extremiștilor și teroriștilor. Ambii fac parte din Comitetul Permanent al Free Russia Forum și ambii trăiesc în străinătate.

Identificarea vocilor marcante…

Alții trăiesc în Rusia și nu au putut scăpa de arest. Înlocuitorul lui Dmitri Muratov în funcția de redactor-șef, Serghei Sokolov, a fost arestat pe 29 februarie 2024 și acuzat de discreditarea armatei ruse. Cam în același timp, o instanță rusească l-a condamnat pe Oleg Orlov la doi ani și jumătate de închisoare pentru denunțarea războiului din Uсraina. Orlov este președintele organizației pentru drepturile omului Memorial, celebră din anii Uniunii Sovietice și laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022.

…și sufocarea finanțării lor

În martie 2024, parlamentul rus a aprobat fără discuții o lege care incriminează plasarea de publicitate la „agenți străini”. „Agentul străin” poate primi doi ani de închisoare pentru acceptarea publicității și încălcarea legii de două ori într-un an. Aceasta este o nouă metodă de a sufoca funcționarea practică a multor canale sau inițiative mediatice independente la un nivel democratic de bază. Într-o mare măsură, aceste inițiative au supraviețuit datorită finanțării participative la scară mai mică, care a trecut neobservată până acum. Nu mai este însă cazul.

Acest lucru a fost ilustrat la începutul lunii martie 2024, când jurnalista Katerina Gordeeva a anunțat că a fost obligată să-și suspende emisiunea de pe YouTube, „Tell Gordeeva”, în mare măsură pentru că a fost desemnată „agent străin” de către Kremlin, ceea ce a făcut imposibilă atragerea de publicitate.

În plus, Ministerul de Interne al Rusiei l-a adăugat pe jurnalistul britanic Tom Rogan pe lista persoanelor căutate după ce Rosfinmonitoring l-a inclus pe lista extremiștilor și teroriștilor.

Parte a unui tablou mai larg al represiunii

Vom încheia cu un articol recent publicat de Proekt, un canal rus independent de jurnalism de investigație, după moartea lui Navalnîi. Lectura articolului este revelatoare. Proekt a constatat că, în ultimii șase ani, autoritățile ruse au reprimat în mod direct cel puțin 116 000 de persoane. Această cifră depășește numărul corespunzător al persoanelor reprimate în URSS sub regimurile lui Hrușciov și Brejnev și probabil este subestimată.

Furia instituționalizată a lui Putin împotriva tuturor inamicilor săi reali sau închipuiți, amplificată tot mai mult de creșterea eficienței birocratice, devine tot mai crudă, mai meschină, mai mortală și mai rapidă.